Am iesit afara sa iau cartofi. In drum spre cartofi am vazut in geam la C.E.C. un steag. Atarna cu sila intr-un colt, era prafuit si rupt pe margini. Mi-am dat seama ca azi nu e duminica ci e 1 decembrie. Daca azi era 14 februarie sigur stiam de vreo 2 saptamani. Am fi fost invadati de inimioare, floricele, ursuleti iubitori si rosu, mult rosu. Dar asa… a fost parada militara, vreo cateva emisiuni pe la tv, dar pe dupa-amiaza sarbatoarea-i pe sfarsite. De ce nu da Romania asta o petrecere de ziua ei, sa ne imbracam festiv, sa luam tort si sa mergem la ea in vizita? De ce nu se promoveaza ca sa stiu cu o saptamana inainte ca da de baut? De ce am impresia ca e mai sarbatotit 4 iulie licuricean decat 1 decembrie romanesc?
Vorbesc mai tarziu cu Andreea, care are 5 ani.
Ea: Stii ca azi e ziua Romaniei?
Eu: Da. I-ai luat vreun cadou?
Ea: Nu. Dar ce? Ea mi-a luat mie vreun cadou ieri de ziua mea?
As vrea cadou de la Romania un loc in care sa-mi placa sa creasca Rares.
Tu ce vrei cadou de la Romania?