Tagged: nastere

Nov 05

DPN live broadcasted

Incet devine o moda si la noi: el, viitorul tata, sa o tina pe mama de mana in timp ce respira a travaliu. Sau sa fie prezent in spatele anestezistului si sa arunce un ochi, sau doi (in cazul in care nu-l aduna asistentele de pe podeaua salii de operatie) catre bisturiul medicului ce-i va scoate copilul la iveala. Unii tati au si puterea sa imortalizeze pe banda, CD, DVD … totul.

nastere-live Dar nu s-a mai transmis niciodata pe internet o nastere. Live broadcasting! Pana luna asta. In noiembrie va naste o mamica de 23 de ani, primipara si nasterea va fi transmisa in timp real pe internet. Fara editari, fara montaj, fara benzi negre si zone blurate. Sarcina a fost “publica” de la inceput cu evolutii fotografice saptamanale.

Motivul actiunii? Parintii vor sa aiba o amintire speciala pentru copilul lor si vor sa ofere un documentar explicit cuplurilor “insarcinate”.

DPN: 19 noiembrie 2009

Later edit: jumatatea masculina a cuplului mami-tati a zis no way, jumatatea feminina: NO WAY! Da, pe blog e o parte din viata noastra, cea mai importanta de fapt, copilul nostru. Da, nasterea nu mai e intima cu un anestezist, doua asistente, un ginecolog si trei rezidenti si probabil in cazul unei nasteri naturale, in timpul travaliului poate sa se intample o invazie a martienilor, oricum nu-ti pasa. Dar e o experienta extrem de personala si imaginea cu milioane de click-uri pe zonele  tale intime transforma, in opinia mea, un miracol in ceva vulgar.  Acum argumentul cu amintirea pentru copil: hmm, ti-ar placea sa vezi un film explicit despre cum te-ai nascut?

Suntem prea traditionalisti oare?

3
comments

Jan 16

Sensibila si bestia

De ceva timp tot constat schimbarile pe care mi le-a adus sarcina/nasterea. In afara de cele fizice, pe care le urasc, sunt si cele de comportament. In primul rand plang la filme, reportaje, videoclipuri de sare camesa de pe mine. Si ma ia un bocet imediat ce vad: un copil pana in 18 ani suferind, o mama suferind, catel, purcel. Cum vad suferinta… ochii se umezesc, nasul imi curge, maneca de la camesa (care mai apoi sare de pe mine) se umzeste si ea.  Mai rau decat atunci cand eram insarcinata. Ori hormonii nu s-au reglat ori am ramas eu dereglata.

In acelasi timp am un spirit de pitbull, pe care nu l-am avut in veci. Inainte imi venea sa-mi cer eu scuze pentru o greseala a altora, sau uneori le ziceam chiar multumesc. Acum simt cum dintii mi s-au ascutit si sunt gata sa sar la gatul oricui. Pentru ai mei. Nu pentru mine. Dar daca e pentru ei, e nevoie doar sa zici: “Pe el/ea/ei (cu tot cu mamele lor)” si eu si sunt la beregata lor. Si fac scandal, musc, ma tavalesc cu ei prin praf. Asa m-am luat aiurea de doua tipe de la magazine on-line, pe care le-am confundat eu cu altele care nu-mi livrasera cadoul de Mos Nicolae. Dupa 10 minute in care am epuizat toate expresiile oarecum murdare din vocabularul meu (pe unele le-am si repetat), mi-am dat seama ca am gresit. Am confundat. Acum astept un semn de la tati, ca sa ma iau de altii luni, marti, ca cica azi e prea devreme.

Cred ca ma las de blog si ma angajez la o firma de recuperatori.

2
comments

Jan 16

Tata?

Mama, mami, mamico, mamos.. ori mai fi si altele inrudite, dar nu-mi trec acum prin minte.

Viitoare mamica. Proaspata-mamica. Mama si copilul. Lapte matern.

Cand naste, o femeie devine mama. Copilul e dependent de mama.

Cand ai nascut? Cum ai nascut? Te simti bine? Te-a durut? Ti-a fost frica? Cum a fost cand l-ai tinut prima data in brate? Te descurci cu el acasa? Te mai doare operatia? Esti obosita? Cat stai acasa? Ti-e greu cu copil mic?…

Oare ii e bine? Oare i-a fost frica? Oare e obosit? Oare cum a fost cand l-a tinut pentru prima data in brate? Oare ii e greu? … Oare cum ii e lui tati? Oare era nervos cand iubita/sotia aducea pe lume copilul lui? Ii transpirau mainile? Batea din picior? Se gandea la flori sau isi dorea ca cei doi/trei/patru…. sa fie bine si sa-i vada?

Organismul unei femei o ajuta sa devina mama. Hormonii bata-i vina care secreta fel si fel de substante. Si mai ajuta si instinctul matern. Plus ca a purtat luni bune viitorul pui in burtica.

Dar cum ajunge un barbat tati? Ce il ajuta ca din momentul tipatului primordial al bebelusului, pe care nici nu-l aude,  sa devina tata? Parca ar fi buni niste hormoni!

Mama este cu siguranta foarte importanta pentru copil. Asta scrie in peste 3677428765 de carti. In tot atatea carti tatal trebuie sa sprijine, sa ajute, sa aline, sa alinte prospata mamica. Cati il intreaba insa cum si ce simte el? Cand are timp sa se gandeasca el cum si ce simte? Oare vrea sa se duca la servici sau ar sta ore in sir sa-si priveasca bebelusul dormind, mancand, plangand, jucandu-se? Oare este si el ingrijorat cand are putina febra?

Sau ce simte tata cand fata lui naste, cand copilul lui are copil?  Cum se simte un tata cand baiatul lui are un copil? Ce simte un bunic?

Nu am raspuns la nici una dintre intrebari. Mi-am adus aminte doar de tata.

6
comments

Jan 10

Savarsitu-s-a

“Doamna eu va iau sub observatie, dar sa stiti ca nu cred ca apucati sfarsitul lunii iulie”. Asta era la sfarsitul lui iunie, 31 de saptamani de sarcina, nou descoperita cu trombofilie, cu doctor nou, spital nou, cu bebe avand retard de crestere. Of. Of.

14 iulie 2008, 33 saptamani de sarcina:

M-am trezit pe la 5, intrebandu-ma daca am visat ca ma cam duruse putin burta. Si stateam in pat, cu burta sus, cu spatele amortit si ma intrebam. Sa ma duc pana la spital pentru un control? Si daca totusi a  fost un vis? Hmmm… La dus am hotarat ca pe la 7 sa fiu la Municipal. Sa ma vada doctorul si ma intorc acasa inainte ca the significant other sa plece la munca. M-am imbracat tiptil ca sa nu-l trezesc, iar la usa, cu cheia in mana m-am gandit sa-l trezesc sa-i spun ca plec, ca sa nu se sperie cand s-o trezi fara bortoasa in casa. Insista sa ma duca la spital. Eu insist ca ma duc cu taxiul si viu repede. El insista mai mult ca mine si vrea sa-mi iau si geanta de spital: ” De ce sa o car dupa mine daca ma intorc repede?”. Plecam cu geanta spre spital. In fata spitalului o durere scurta. Trece. ( Read more )

6
comments

Nov 21

Nasterea: civilizat sau necivilizat?

Citeam ieri despre diferentele de conditii din maternitatile de stat si cele private. Cand eram insarcinata am cochetat o perioada cu ideea de a naste la o maternitate privata. Pentru ca doctorita care imi urmarea sarcina la acea vreme avea contract cu Euroclinic… iata si maternitatea aleasa. Scump doamna scump. Avantajele erau multiple, legate in special de confortul personal mai ales pentru proaspata mamica. Cel mai mult ma atragea ideea ca nu eram nevoita sa dau spaga asistentelor pentru fiecare lucru marunt. Urasc sa dau spaga. La vremea aceea nici nu stiam sa fac lucrul asta, acum “traind” trei saptamani in spitalul Universitar, am invatat si nu-mi mai transpira palmele. Revenind la costuri, la Euroclinic, cezariana era aproximativ 2000 de euro. Rezerva mare, curata, toaleta proprie, televizor, probabil si clatite la orice ora. Calculand costurile estimative ale momentului, factura iesea destul de mare avand in vedere ca unui copil nu-i trebuie numai 3-5 zile de spitalizare ci si carucior, patut, cei care au copii stiu toate aceste amanunte care desi mici, se aduna intr-un ritm fantastic. Chiar si asa tot mi-ar fi placut sa nasc “civilizat”. ( Read more )

7
comments

Nov 09

Ce-mi trebuie ca sa cresc mare

Dupa nastere, cea mai importanta “misiune” a unei mame este hranirea bebelusului ei. Indiferent daca nasterea a fost una vaginala sau prin cezariana, la cateva ore sau zile, apare cel mai minunat aliment: laptele matern. Laptele matern este un aliment complet, oferindu-i bebelusului tot ce are nevoie in primele luni de viata, atat din punct de vedere nutritiv cat si al protectiei fata de multi factori nocivi din noul mediu inconjurator. Dar cel mai important lucru este faptul ca este un aliment viu. Consistenta acestuia se modifica in functie de necesitatile “beneficiarului”.

In cazul unei nasteri premature, lactatia urmeaza de cele mai multe ori aceleasi etape. Organismul mamei se adapteaza din mers situatiei noi. Laptele unei mame care a nascut prematur e insa mai bogat in proteine si nutrienti, deoarece si nevoile unui copil nascut prematur sunt mai mari, atat in ceea ce priveste cresterea fizica dar si imunitatea. ( Read more )

2
comments

Nov 06

Mami, am venit mai devreme!

Depresia post-partum este un subiect intens dezbatut. Unii o plaseaza in aceeasi categorie cu “poftele” din timpul sarcinii (pot exista, dar mai sigur sunt doar niste inchipuiri), altii o considera o certitudine.

Multe mame sunt dezamagite atunci cand copilul “din vise” (cel imaginat, visat si dorit pe tot parcursul sarcinii) este diferit de cel real (nascut). Pentru o mama care naste prematur acest lucru e si mai accentuat. Copilul real e incredibil de mic, slabut, pielea e incretita, se vad proeminent vasele de sange si descrierea poate continua de la caz la caz. Peste toate acestea se adauga cele mai importante probleme, si anume cele legate de starea de sanatate a bebelusului. Prematurii sunt instabili din punct de vedere al evolutiei medicale. Intr-un moment pot fi foarte bine, ca in urmatorul sa devina instabili si sa aiba nevoie de ajutor pentru a-si mentine functiile vitale.

Ca mama care tocmai a nascut prematur, imediat dupa nastere nu poti avea copilul langa tine, pentru ca el e dus la terapie intensiva. Patutul gata pregatit de langa patul tau de spital va ramane gol atata timp cat bebelusul este instabil. O astfel de mama poate sa-si tina copilul in brate dupa zile bune. Nu poate alapta fie pentru ca bebelusul e prea mic ca sa aiba puterea sa suga, sau este conectat la aparate, in incubator. ( Read more )

9
comments