Tagged: Mos Craciun

Nov 30

Fugind de Moș Crăciun

Parcă încet încet, se aud clopoței dansând pe “Jingle bells”. Din când în când străbate și câte un Ho Ho Ho, care-l anunță pe bătrânelul jovial cu barbă albă.

Asta înseamă globuri, beteală și colinde. Case împodobite în roșu și alb, coronițe din crengi de brad la ușa de la intrare, arome de lemn de santal din sufragerie până în dormitor. Punem un Moș îmbujorat la fereastră și îi povestim copilului despre noaptea de Ajun. Magică și plină de secrete. Musai să doarmă cel mic, altfel magia se desface și cadourile rămân blocate până la anul în Țara lui Moș Crăciun.

O condiție esențială este să fie ascultător pănă atunci. Pentru că moșul bicolor își pune elfii să vegheze tot: cum mănâncă, cum își strânge, sau nu, jucăriile, cum se comportă în magazin… Ce aud copiii de pe 1 decembrie până pe 25 dimineața? “Dacă nu…, vede moșul și nu-ți mai aduce nimic!”. “Să vedem dacă vine moșul, la cum te comporți…”. Într-o clipită mămicile transformă un bunic fermecat (și foarte bogat) într-un Scrooge de care copiii fug. Seara le povestim despre cât de minunat e, iar dimineața le servim sandwichuri cu unt și amenințări.

În secret însă umplem dulapurile de pachete frumos ambalate, le cumpăram căciulițe roșii cu margine albă pufoasă, șosete mari americane de pus la șemineu, brad sau fereastră, îi învățăm colinde și vorbim cu vecinul de la 3 ca pe 24, pe la 7 seara să se îmbrace în costumul tradițional de la Polul Nord. Îl rugăm insistem să schimbe țigările sau să stea vreo 3 ore în zăpadă, astfel încât să aibă un Ho Ho Ho cât mai răgușit.

screamingsantaNe așezăm lângă brad, pregătim aparatul foto, camera video HD, bate la ușă și… copilul mic începe să plângă. Nu-i chip să-l ia moșul în brațe. Insistăm ca măcar la fotografia pentru album să rămână costumul de elf al celui mic și… ochii vecinului de la 3.

Și pe bună dreptate se sperie. Întotdeauna alegem vecinul cel mai corpolent de pe scară, moșul nu a fost niciodată mic și slăbuț. În plus are fața acoperită de barbă (de fapt vată de la farmacia din colț) și încearcă să scoată cele mai grave sunete.

Nu vrea și nu vrea oricât am încerca să-l împăcăm sau să-l liniștim. Îl vrea cât mai departe de el și se uită la el doar ridicând din sprânceană.Nu forțați copilul să stea în brațele lui Moș Craciun mai mult de o fotografie. E o amintire haioasă pentru anii următori. Apoi lăsați copilul să se bucure de cadouri.

(Mai mulți copii speriați de Moș Crăciun, aici!)

2
comments

Posted in d'ale copiilor

Dec 20

Depesa catre Mos Craciun

Draga Mosule,

Vreau sa-ti multumesc pentru ca m-ai ajutat anul trecut sa le fac o surpriza lui mami si lui tati. Noi ne-am chinuit si am pus cadoul sub brad, dar mami l-a deschis abia pe 31 si atunci  s-a dus fuguta la tati sa-i spuna ca m-au primit pe mine. Tu ai vazut ce fericiti erau? A meritat asteptarea. Anul asta am facut ce mi-ai zis si am crescut mare. Inca nu m-am oprit din crescut.

Acum vreau sa te rog sa ma ajuti din nou. Vreau sa faci astfel incat sa vad mereu ochii lor plini de fericire. Pentru asta tu sa-mi aduci sanatate, ca de restul ma ocup eu. Am invatat niste miscari cu celofanul care ii dau pe spate. Zambetul lor e mai delicios decat biberonul cu lapte, decat marul copt si chiar fata de pumnisorii mei.

Jucarie nu, nici hainute. Vreau sa le duci  fiecaruia  (mami, tati, toti bu, uncu …) ceva din partea mea: un zambet, o privire smechera, o strambatura…. gasesti tu ceva. Daca faci asta Mosule, eu promit ca o sa ma chinui sa pap tot marul ala care nu-mi da pace.

Si inca ceva! Ca sa nu stie nimeni de intelegerea noastra, atunci cand o sa ne intalnim fata in fata eu o sa ma prefac uimit ca te vad, asa ca pentru prima data. Tot atunci o sa fiu uimit si cand o sa vad cadoul de la mami si tati, cu care m-am jucat deja, dar mami tot insista sa mi-l puna sub brad.

Imi pare rau ca nu am scris o scrisoare, dar stii ca sunt bebelus si nu ma pricep la  prea multe lucruri. Sa ai grija de tine si de Rudolph!

Cu laptic la gura,

Rares!

1
comments

Posted in d'ale lui Rares

Dec 08

Doar magie

-Nu pot sa cred ca dupa atatia ani ma mai intrebi asta! Cum adica ce vreau? Ce lista? Ce dorinte? Tu nu stii asta? In toti anii astia te-ai descurcat atat de bine. Si acum? Vrei sa-mi pun cele mai pretioase vise pe o bucata de hartie ordinara, sa le scriu cu un pix banal si intr-un final sa ajunga o hartie prafuita uitata printre maldarul de reviste? Sa ajunga visele mele prafuite si banale? NU!

- Nu e banala, nu e ordinara, nu e prafuita. E o realitate. Si ce te deranjeaza? Asa fac toti oamenii.

- Gresit. Copiii nu fac asta din simplu motiv ca nu stiu sa scrie. De ei cum afli? Gasesti scuze acum. Stiam ca ai puteri magice si stii fara ca eu sa-mi tavalesc cateva grame de suflet in pasta albastra sau neagra. Ce se intampla cu tine? De ce te-ai schimbat? De ce nu mai esti asa cum erai cand eram mic-pitic? Joc si surpriza. Acum imi pari obosit, grabit si stresat de cadourile pe care nu le gasesti, de timpul putin, de parinti mai mofturosi decat copiii lor.

-Sunt asa cum ma vrea fiecare. Tu ma vezi acum grabit si ingrijorat. Cum crezi ca ma vede Rares?

- Magic!

-Acum stii ce vrei de Craciun?

-Stiu!

0
comments

Posted in Life

Nov 25

Asta nu e o scrisoare pentru Mos Nicolae

Azi i-am scris pentru prima data lui Mos Craciun. Sigur vor mai scrie, ca sa ne asiguram ca daca e imprastiat si o pierde pe prima, o citeste pe a doua, pe a treia… pe a mia.

Lui Mos Nicoale nu-i scriem. De obicei el ne scrie cate ceva si ne lasa langa pantofiori. In schimb vrem sa ajunga dorintele noastre la el prin telepatie, zvon, porumbel. Sau poate o sa se opreasca un minut sau doua, pe bordura unei parcari aferente centrului comercial de unde-si face aprovizionarea, o sa-si scoata laptop-ul pe care l-a primit anul trecut de la Mos Craciun (un fel de prima pentru depasirea normei de copii vizitati) si va citi blogul.

Asa ca am vrea sa stie ca-l rugam din suflet sa nu aduca dulciuri decat pentru mami si tati. Noi nu avem dinti, dar nu vrem sa ne cariem nici macar gingiile. Niste mere ar fi bune, dar il rugam sa le cumpere din piata de la tarani, in obor, culoarul din mijloc primele tarabe. Nu suntem fitosi, ci doar eco. Daca nu gaseste mere poate sa ne aduca cereale fara gluten, sau ce vrea el dintr-un ghid de alimentatie pentru bebelusi. O alta idee ar fi niste tablouri, care ne plac foarte mult, numai sa fie atent la culori, sa nu fie terne.

Oricum apreciem si factorul surpriza. Factorul surpriza placuta. Daca vrea sa se tina de glume poate sa ne aduca si o nuielusa, ca intelegem ca asa e protocolul, dar musai sa mai fie ceva langa ea. Si nu o alta nuielusa.

Cu speranta in suflet, jucaria in mana si balutele la gurita ii dorim Mosului putere sa se aseze pe bordura inghetata, rabdare sa se incarce pagina blogului (stim ca laptopul lui e un model mai vechi) si baterie.

0
comments

Posted in d'ale lui Rares