“Iti place inka?” Da? Nu? Nu stiu/nu raspund! Ultima varianta a fost alegerea mea si era sa o patesc rau de tot, pentru ca intrebarea era de fapt noua parola de intrare in mafie. Cea a mamicilor.  Si da, mie aproape imi curge prin vene inka (cicoare pe limba mea), asa ca duminica pe la 11 zic sa-mi mai comand una. Grande. La Verde Cafe.  Musai sa-mi rezerv masa si musai cu insotitor infantil. Rezervarile se fac aici.

Da, poti sa vii si tu (si tu, si tu) daca stii sa (NU) pastrezi un secret si daca… iti place inka!

Nu ca e al meu dar …orice cioara isi lauda puiul… si oricum ai nostri sunt mai frumosi/inteligenti/descurcareti decat ai lor.

De cate ori ai rostit aceste cuvinte?

De cate ori, de cand esti parinte, n-ai injurat sistemul? Pentru coada la care ai stat ca sa-ti iei foaia de concediu, pentru spaga pe care a trebuit sa i-o dai asistentei sau medicului, pentru ca nu ti-au dat locul in autobuz cand erai in luna a ?aptea, pentru ca n-ai loc sa treci cu caruciorul pe trotuar, pentru ca a trebuit sa te duci cu copilul in brate sa-ti depui actele pentru alocatia mizerie pe care o primesti de la stat, pentru ca n-ai cum sa traiesti din sase milioane pe luna (ok, recent ti-au dat 85% din salariu, dar e de-ajuns?), pentru ca nici la casele speciale nu ai intaietate mereu, pentru ca in parcuri calci pe covoare de coji de seminte si la usa cabinetului pediatrului tau e mereu coada, pentru ca nu exista programare sau nu se respecta, pentru ca pampersii num?rul 2 dispar primii de pe raftul de la supermarket, pentru ca intre doi si trei ani nu ai solutie viabila si trebuie sa dai jum?tate sau mai mult din cat castigi unei bone, pentru ca nu sunt locuri destule in gradinite, pentru ca si la scoala se intra pe pile, pentru ca vrei ce e mai bun pentru tine si ai tai, dar ai invatat intre timp sa citesti etichetele?

Zi cinstit?

De cate ori n-ai zis ” E mafie peste tot?”

De cate ori n-ai sunat o prietena sa-ti recomande pe cineva? Sau sa intrebi de o scoala buna? Sau ce carucior merita banii? Sau unde sa-ti duci copilul la patinoar? Sau unde poti merge in vacanta cu copilul? Unde poti s? bei o bere si copilul tau sa se poat? juca sub masa? De unde sa iei tort? Pe cine sa chemi sa faca animatie la petrecere? Unde gasesti un costum de pitic? Ce loc de joac? are spatiu si pentru mamici? Cum sa faci sa traiesti si tu putin, chit ca de-acum esti la casa ta, ai copii, ai intrat in randul lumii?

Noi avem un raspuns pentru fiecare dintre aceste întrebari. Pentru ca am trecut pe-acolo. Sau, daca nu noi am trecut pe-acolo, sigur niste prieteni au fost in situatia aceea. Noi ne-am saturat de paranoia. De E-uri. De program de la 9 la 19. De tablitele cu “Nu calcati pe iarba”. De sforaieli. De propaganda. De reclame mincinoase.

Suntem cu totii parinti sau viitori parinti. Avem veri, nepoti, fini, cumnati, fotti colegi de scoala, cunostinte apropiate. Si, constienti fiind ca din ce in ce mai putini sunt cei ca noi, ne-am hotarat sa tinem aproape. Pentru ca noi suntem aia despre care circula mesaje pe e-mail, cei ce-am crescut cu cheia de gat, atim ce gust au bananele verzi. Noua ne e dor de bomboanele cubaneze ca de caramelele bulgaresti si de Gala Desenelor Animate.

Noi nu ne lasam copiii sa se uite la desene animate stupide. Noi avem pe hard Maria Mirabela si Dumbrava Minunata. Ne plac filmele de la Pixar si Disney, dar n-am uitat cine era Adnana si van?m prin anticariate exemplare rare de “Cipi, acest pitic urias”.

Noua ne pasa de cat de curat e aerul pe care il respiram. Vrem sa calcam pe iarba. Avem role si biciclete. Vrem trotuare pentru pietoni si piste pentru biciclisti. Vrem spectacole neviolente. Vrem sa ne crestem copiii frumos. Suntem cu ochii pe medici. Pe profesori. Pe ministri.

Mai tari decat CTC-ul. Mai brave decat jandarmeria. Mai bune decat painea calda. Mamicile stiu tot. Vad tot. Spun tot.

Alatura-te Familiei! Intra in Mafia M?micilor!

(articol preluat de pe www.ziarulcopiilor.com)

Nu am semnat (inca) nici un carnet de membru de mafioata. Dar ce conteaza atata timp cat simt ca-i apartin Mafiei?

Puteam fi orice: manelisti, vagabonti, cersetori, mafioti… Am zis sa o incercam pe ultima si ne-am dus la Verde Cafe. Mai calcasem pe acolo asa ca stiam ca o sa fie placut si primitor. Ada a fost gazda perfecta si ne-a racolat de cum am intrat. Ne-au pus in brate carti si ne-au primit langa ei. Am recunoscut fete si povesti pe care le citesc dimineata intre 11-12, atunci cand doarme Rares. Irina mi-a explicat ca e periculos sa-l pun pe Rares in hamac, pentru ca e prea mic, Sofia mi-a spus ca daca-l asez pe partea dreapta nu mai e asa periculos, se pare ca stanga e cu ghinion, apoi Matei (nu stiu daca Matei 1 sau Matei 2) mi-a imprumutat hamacul lui pret de 1 minut. 1 minut care are 60 de secunde. Secunde pe care le-a numarat un timp, apoi mi-a spus ca are inima mare si nu mai numara, pot sta cat vreau cu Rares acolo. A fost o mafie care ne-a ciuruit cu zambete, zambete si priviri calde.

Tare mi-a placut! Ne mai lasam ciuruiti.