Francezii nu concep altceva la micul dejun, in afara de un croissant si un pahar de suc de portocale. Americanii care se lauda ca nu mananca junk, cumpara cutii enorme cu suc “natural” de mere. Sau fac in casa un “fresh”. Iar unii dintre noi  incepem diversificarea cu sucurile de fructe, ca-s sanatoase, dulci, prin urmare le plac copiilor.

Sucul de fructe, cel fin si delicat, nu e decat apa cu zahar. Si vitamine. Prin stoarcere se distrug  fibrele si se mareste valoarea calorica. Un pahar de suc de portocale contine aceasi cantitate de zahar ca si feliile fructului. Dar un pahar de suc il dai gata in cateva secunde, iar o portocala o mananci in mai mult de 1 minut.  Iar pentru un pahar ai nevoie de 2-3 fructe pe putin. Deci si mai mult zahar. Unii nutritionisti spun ca sucurile de fructe ingrasa la fel de mult ca si bauturile de tip Cola.

Pana prin anii 1900 omenirea nu cunostea sucul de fructe. El a aparut atunci cand crescatorii de portocale din Florida au avut recolte foarte bogate si nu putea vinde toate portocalele. Salvarea a fost inventarea sucului de portocale, pentru ca asa se consuma mai multe fructe. Apoi in 1950 a aparut Tropicana (Oh, ce amintiri am cu Tropicana, care dupa revolutie era semn ca am ajuns in lumea civilizata ), care a facut sucul de portocale si mai usor de consumat, ambalandu-l in cutii de carton.

Studiile recente au aratat ca un pahar de suc de fructe, consumat zilnic, creste riscul de obezitate si diabet, mai ales in randul copiilor.

Mai bine cumparati de la piata cele mai mici mere, care “sunt speciale pentru copii”, “cat pumnul tau cel mic”, “asa dragalase ca tine”. Sau faceti batoane de fructe (mere, pere, banane, taiate asemenea cartofilor pai) pe care le serviti cu iaurt, sau orice alt fel de sos.