Pentru că s-a conturat deja clubul copiilor teribili din blogosfera de mame și mămici, noi fiind unul dintre cei trei membri fondatori (alături de Anna și Philip), trebuie să consemnăm următoarele fapte (fără poze, pentru că la mine mătura e mai aproape decât aparatul foto):
- începem cu desfăcutul plintei de la parchet. Traseul e următorul: rafturile din sufragerie, colțul de la ușa de la intrare, apoi colțurile de la ușa de la balcon. Plinta se scoate cu grijă, astfel încât să nu se piardă cuișoarele.
- mâncat detergent. Asta s-a întâmplat în ochii mei, greșeala mea cea mai mare fiind că mi-am subapreciat copilul. Cutia cu detergent are un sistem de deschidere despre care el nu știa mare lucru. A aflat mult prea repede și până am ajuns eu la el, domnul deja își lingea degetele.
- spălat parchetul cu peria de WC. Ia peria cu care se spală WC și începe să frece tot parchetul din fața băii. Apoi se ia suportul periei, în care dacă găsesște un strop de apă, se bălăcește cu mare entuziasm.
- scos gunoiul din găleata cu… ce altceva decât gunoi. Cum prinde că nu e blocată ușa, deschide coșul de gunoi și își alege ceea ce îl atrage. De obicei sticle, dopuri, mai nou coji de portocale.
- urcat pe birou. Prima dată se urcă pe scaun apoi direct pe birou, de unde își alege toate lucrurile pe care eu încercam să le țin departe de el. Da, a și căzut de acolo, dar fiți liniștiți cucuiul e deja galben, semn că trece.
- aruncat în cadă tot ce poate apuca de prin casă. Cele mai fericite momente sunt atunci când aruncă suluri de hârtie igienică, ceasuri, cărți de-ale lui, tot ce adună el, iar în cadă cineva (nu-i spunem numele) face duș. Acel cineva iese cu clăbucul pe păr și se închide cu puștiul din dotare în baie. Până la a doua tură de șampon, puștiul se plictisește, cineva iese iar de sub duș și deschide ușa. Și tot așa.
- scos toate pungile din sertarul aferent. TOATE. Apoi castroanele și ceaunul de mămăligă. Toate duse în sufragerie și ascunse prin alte unghere.
- blocaje. Sâmbătă a rămas blocat între perete și bibliotecă. Blocat de nu mai putea să iasă singur. Încă avem semn în frunte care să ne amintească de ispravă.
-scos TOATE șervețelele umede din pachetul lor.
-spălat pe cap cu apă din picurătorul de vase.
- deblocat sistemele de blocare a sertarelor. Uneori chiar el le închide la loc, în concluzie: foarte eficient.
- înșirat suluri de saci de gunoi prin casă.
Aceasta este o listă generală, care se petrece zilnic (în afară de mâncatul detergentului). În plus se petrec chestii noi la maxim două zile. L-am suspectat de ADHD, apoi doar de surplus de energie, apoi de viata într-un apartament care unui copil care aleargă în loc să meargă, îi impune normal anumite restricții. Că o fi una sau toate trei… “bucuroși le-om duce toate”.
esti sigura ca nu ai montat o camera ascunsa la noi in apartament si povestesti de fapt despre juniorul meu?
)
La cat se aseamana ispravile, ai grija la spray`ul de Pronto caci e un deliciu degustat cu mare placere de pustiul din dotare: momentan doar degusta ce ramane pe orificiu dupa ce il folosesc si nu il ascund la timp dar am o vaga impresie ca acusi o sa descopere si cum se apasa sa iasa continut la cerere si atunci sa te tii
Sa nu uit sa adaug pe lista de delicatese si apa din acvariu, daca prinde si cate o planta extazul e maxim
Ah, pronto… l-am bifat pe ăsta. Dar s-a întâmplat de mult asa ca am uitat de el. Si ma buur in acest caz ca nu am acvariu
Asa, deci:
- in 3 locuri n-am mai pus inapoi plinta la parchet
- preferam detergent de vase (pt masina, nu lichid)
- vivat peria de WC! noi am folosit-o si pt pereti
- inventarul gunoiului – zilnic. mai nou a devenit ceva mai selectiva. ieri a mancat, din gunoi, coji de castravete. noroc ca erau curate. si BIO – nestropite, de la noi din gradina
- urcat … stii deja. ca noutate, a incercat sa se urce pe casa, acum 3 zile, dupa taica-sau (mesterea ceva la antena)
- nu mai tin minte de cand n-am mai avut timp de o baie in cada, cu spuma. dusul e sfant cand alergi non-stop
- pungile rullz (sic!). sunt bune ca genti, geamantane pt papusi, material de facut puzzles … diverse
- cel mai frecvent blocaj e cel al picioarelor. are un talent sa si le intepeneasca prin diverse locuri pe unde incearca sa le strecoare ….
- servetelele umede se consuma la noi mai des decat painea. stergem tot – maini, fete (inclusiv de papusi), mobile, podele, geamuri, surori …
- nu mai exista child-proof systems pt Anna!! nu mai exista. am spus. safety gate de la camera lor are un mecanism care trebuie dublu actionat, simultan, pt a se deschide. de aceea exista team work. de altfel Maria a si spus “look, team work, mummy!!”. foarte mandra de ele.
- suluri de saci de gunoi, hartie igienica si ce se mai poate in general insira. cum ii spuneam Andreei, forme noi de relief in fiecare zi, sa nu ne plictisim!
Si tot cum ii spuneam Andreei, ca veste buna, pare sa se mai fi domolit. Adica a redus numarul si intensitatea nazbatiilor fata de vreo 3-4 luni in urma. S-a mai domnisorit un pic. Doar un pic! Asa ca poate vin si pe la voi vremuri mai cuminti. Ceea ce va doresc din inima!
)
La noi nu se pune problema de restrictii spatiale. Casa are vreo 300mp, plus curtea, inca vreo 400.
Doar, zic eu, am ajuns oameni normali la cap atat eu, cat si consortul. Sper. Ca asa suntem. 
D
Si nu, nu e nici ADHD. La noi, se stie, e mostenire genetica! Moa, adica, pot sa garantez. Am si acum semne de buna purtare – in genunchi, unul sub ochiul stang (fara de care era sa raman) … eh. Iar za fadar era sa fie … well, incapacitat de samanta, dupa escaladarea unui gard in copilarie, printre altele. Are o cicatrice muuuuuuult mai vizibila decat cea de la vasetomie!!!
So, nu e patologic.
si la noi genetica poartă un rol important. prea măritul tati se pare ca era cel putin la fel de “linistit”