Rares se trezeste de cateva ori pe noapte. Dupa biberonul de la 12, mai avem 3-4 treziri. Adica scancet, apoi plans si pana ajung la el in camera, e in patru labe sau in genunchi prins de zabrelele patutului. Cu ochii inchisi. Si plange. Mufez copilul la suzeta, adoarme instantaneu, ma intorc in pat. Incidentul se poate repeta peste 10 minute, sau o ora, sau doua. De aici avem o mama usor nervoasa.
Nenea Brazelton zice ca: ” un bebelus care invata sa se ridice in picioare va exersa asta si noaptea… bebelusii petrec mai mult timp in faza de somn superficial. Nu-i de mirare ca se trezesc mai des noaptea”.
Rares cade. Si se loveste la cap. Pare ca centrul lui de greutate e in cap. Nu a servit decat vreo doua lovituri mai serioase… cu toate astea avem o mama usor impacientata.
Nenea Brazelton zice asa: “bebelusii au craniul flexibil in zona moale din crestetul capului. In primii doi ani capul bebelusului este elastic si suporta astfel de lovituri. Creierul nu este lezat de inevitabilele cazaturi de la aceasta varsta…”
Rares vrea sa se joace la masa. Dupa ce am avut o mama nervoasa, am inceput sa capat abilitati uimitoare de distragerea atentiei. Un cartof sau un morcov il fac sa uite ca a mancat un castron plin de mancare. Mai avem unele crize de tipete, dar daca le ignor, vede ca nu il ajuta cu nimic si ne continuam linistiti masa.
Brazelton zice: “Angajati degetele si curiozitatea copilului” (Asta facem cu succes)
Bun. Stam bine cu intelegerea teoriei. Pe alocuri si cu practica. Dar asta nu inseamna ca aceasta mama nu are momente de frustrare, nervi, de luat campii….
