La cererea publicului, am pus de-o sedinta foto in piscina cu bile. Cam asta a iesit:
Inceputul vietii noastre impreuna a fost frumos si dureros. Mi se intampla deseori sa-mi doresc sa-l am din nou in burtica si sa-l pot proteja. Acum mi se intampla la fel. De doua saptamani Rares plange din ce in ce mai mult la terapie. Acum a ajuns sa planga aproape toata sedinta. Am renuntat la a mai asista la sedinte, pentru ca prezenta mea il facea sa refuze sa lucreze. Era tot timpul cu manile intinse spre mine si spunea intruna mama. Acum stau si pandesc de dupa usi si inca nu-mi dau seama ce e mai greu: sa fiu langa el si sa-l las sa planga sau sa-l aud ca ma striga si sa nu ma duc la el. Partea buna in tot norul asta uracios e ca de la o sedinta la alta face progrese notabile. Ritmul achizitiilor este mult mai accelerat acum, decat cu 4-5 luni in urma. Si nu mai avem mult. Dar dupa fiecare sedinta zic gata, asta e ultima. Apoi imi aduc aminte de zilele in care cel mai mare vis al meu era sa-l vad alergand. Acum e un vis care se apropie asa de mult de noi! Numai ca mi-e frica sa ne oprim acum. Si frica mea ii provoaca lacrimi.
Cum sa fac sa-i pun la loc lacrimile?
6
comments
Deci vin eu acasa, dupa un week-end in care Rares a fost plantat in bratele lui bu si noi am facut ce-am pohtit: patinoar, plimbat cu masina aiurea, vazut strazi noaptea, mancat absolut nesanatos (aripioare de la Mc), mancat in masina pe marginea strazii la lumina beculetelor din dotarea masinii, baut vin si mancat seminte ca pe stadion, dormit pana la 9. Astfel constiinta incepe sa turuie ca mi-am facut de cap si merit sa sterg pe jos in genunchi prin toata casa. Dar Andreea a facut-o. Pe ea. Pe constiinta. Si mi-a dat premii. Multisoare. Asa ca acum sunt premiata si am capatat si o anti-constiinta.
In ordinea primirii premiile sunt urmatoarele:
Si eu il iubesc avand in vedere ca rezista de vreo 9 luni. (ohoo mai mult decat a rezistat Rares in burtica
)
Meritam pentru ca dragoste e, veselie e.
Asta cred ca e luat pe ochi frumosi. O sa-i dam Andreei o jucarie, ceva de la noi pentru Philip.
Bine, ii mai dam o jucarie.
Nu e important sa castigi (ei nu, pentru noi e foarte important). Asa ca trimitem premiile la G., Sorin si oricine crede ca nu le-a primit desi le merita cu varf si indesat.
1
comments
Cautam carucior. Si dupa ce-l gasim il si cumparam. Vrem sa fie usor, pliabil, sa incapa in lift (latimea maxim 50 cm), sa aiba scaunul rabatabil in minim 2 pozitii. Astea sunt must have. Avem si optionale: trei roti, roti mari, suspensii, aspect placut, apetisant, sexy.
Daca il stiti pe cel mult cautat, va rugam sa ne lasati indicii ca sa mergem sa-l facem al nostru.
0
comments
Parca era acum un an. Era acum un an. Cand am simtit ca samburelul de care stiam doar din poze ecografice, incepe sa danseze in burtica din ce in ce mai mare. Si doar a fluturat. De doua ori. Si m-a cuprins o caldura inexplicabila, o emotie coplesitoare si mi s-au umplut ochii de lacrimi. M-am simtit speciala si aleasa.
Acum fostul samburel are 8 luni. Trecute fix. Si fluturarea este amintire. Acum avem intoarceri, patru labe, si un inceput de ridicare in picioare. Aaaa! Si mult babamamalala. Avem veselie, zambete, chiuieli si tipat.
La multi ani Rares!
5
comments
De ce invata un copil sa zica mama?… Ca sa te impresioneze. Ca sa ti se topeasca inima atunci cand te striga. Si inima asta, ca fraiera, se topeste indiferent de ora nocturna. Sau de cate ore de odihna are organismul in care ea salasluieste.
E noapte. Si stai si tu ca omul in pat si dormi. De vreo 5 ore. Si bang! Receptorii din ureche aud m-a-m-a. Trinc! Informatia se duce la analizatori. Analizatorii dau informatia cortexului. Cortexul decide ca m-a-m-a e de fapt mama, si ca se aude din camera copilului. Tot cortexul, ca sa se dea destept, zice ca acolo e copilul tau. Aici ratiunea se termina. Pe fir intra inteligenta emotionala (mult mai dezvoltata la femei, aka mame) care incepe sa debiteze cat de mult il iubesti, si ca e mic si neajutorat si dependent de tine. Informatia ajunge la centrii nervosi care manageruiesc muschii spatelui, picioarelor si mainilor. Si te ridici. Se folosesc si niste automatisme, pentru ca de, ochii sunt un pic mai lenesi, si in cateva secunde esti langa patul copilului. Nu e gata, dar ati inteles ideea.
Cum e in familiile in care copilul zice tata?
3
comments
O saptamana, la terapie intensiva, Rares a avut un tub de oxigen langa el.
La trei luni am fost la oftalmolog. Prematurii pot dezvolta retinopatie de prematuritate. Varsta gestationala mica e de vina. Sau neglijenta.
Din doua in doua saptamani mergeam la control. Si am avut emotii pana la 6 luni. Numai gandul ca s-ar putea sa nu ma vada, sau sa nu observe lucrurile din jurul lui, ma chinuia teribil. Numai frica o inteleg, si-i multumesc Domnului ca a fost atat.
Gruia are unii dintre cei mai frumosi ochi pe care-i poti vedea. Poate-l ajutam sa vada si el lucrul asta in oglinda.
0
comments
Multe flori. Unele mai frumoase decat altele. Toate sunt in sufrageria mea (bine , o vaza e pe hol, dar nu mai aveam alt loc disponibil). Iar eu … cu flori multe in casa… happy! Numai ca intre orhidee pretioase, trandafiri minunati, lalele zambarete, crini imaculati si frezii ametitoare, e o zambila. Albastra. Cea mai frumoasa dintre toate florile. E zambila care a stat in mana lui mica. Si pe care o tinea atat de strans incat credeam ca o sa o franga. Si pe care a scuturat-o sperand sa scoata un sunet, la fel ca majoritatea jucariilor lui. Prima floare de la Rares. Prima mea floare de mama.
I love to be loved!
Multumesc tati.
0
comments
Restanta. La leapsa. Plec capul jos si purced.
Proces tehnologic:
- Go to Wikipedia. Hit “random” or click here. The first random Wikipedia article you get is the name of your band.
- Go to “Random quotations” or click here. The last four or five words of the very last quote of the page is the title of your first album.
- Go to Flickr and click on “explore the last seven days” or click here. The third picture, no matter what it is, will be your album cover.
- Use Photoshop or similar to put it all together.
Se pun toate in castron, se amesteca si iese asta:
Sesiunea de autografe va avea loc la o data ulterioara.
0
comments
Pentru mine e cea mai frumoasa femeie din lume. Si cea mai blanda. Si cea mai inteleapta. Si cea mai cea mama.
… Ne lua de mana si ne ducea la Dunare sa vedem vapoarele, la gara sa vedem trenul, in parc, la muzeu, la gradina zoologica, oriunde se putea intr-un oras mic. Ne facea paine cu ou, aripioare la capac si crema de zahar ars. Ne lua in brate si se ruga la Dumnezeu sa fim sanatosi si sa crestem mari. Spunea la toata lumea ca suntem cei mai buni copii.
De multe ori mintea mea zgubilitica de adolescenta cu cosuri pe fata nu o intelegea, iar acum platesc acest lucru: o inteleg mai bine ca oricine. Si o iubesc si o apreciez mai mult decat oricand.
La multi ani mama!
E ziua ta mamico
Asculta mai multe audio Muzica »
P.S. La multi ani tuturor mamicilor blogosferice care imi sunt dragi. Si celor neblogosferice!
0
comments