Sunt 9 sedinte de cand Rares face gimnastica. Intre timp am invatat sa stam pe burtica si sa ridicam capul sus de tot, sa ne miscam acelasi cap in stil girofar, sa ne tinem capul mai bine atunci cand suntem la verticala. De 2-3 zile pe bebe l-a apucat o dorinta nebuna de tarare. Si impinge din genunchi cu diperare. Cum ajunge cu burta pe plan orizontal cum incepe sa puna in functiune genunchii. Nu mai are rabdare sa stea pur si simplu. Deocamdata adopta stilul bolovanului, pentru ca nu stie sa se foloseasca de manute iar capul pare iarasi greu. Urmarea acestui efort? Enervare. Din partea lui. Si rasete. Din partea noastra.
Cuvantul la ordinea zilei este miscare. El singur sau mami si tati cu el in brate. Desi foamea este crunta, masa nu mai e interesanta pentru ca se intampla intr-o pozitie statica. A descoperit cineva o metoda de hranire cu biberonul care sa presupuna deplasarea prin camera?
Eu stau si ma intreb cum poate o mogaldeata de juma’ de metru sa aiba mai multa energie decat parintii lui, de 3-4 ori mai lungi. Si asta e doar inceputul… Poate ar trebui sa incep si eu sa mananc lapte praf.
Stai linistit div… si cand o sa se lase de lapte praf tot o sa aiba mai multa energie ca si tine.
mananca mai sanatos, face mai multa miscare – deci are mai multa energie. Ah, si mai e si chestia aia cu faptul ca e copil.
. Vorba ceea.. baba frumoasa si copil cuminte.
Dar vezi tu .. el traieste mai sanatos
Partea buna e ca sunteti abia la inceput. Cand o sa fie mare o sa fie si mai activ